sâmbătă, 18 decembrie 2010

Janus, da sau nu

S-a ajuns până acolo încât să se creadă/ceară, oficial cel puţin, că există în lume, indiferent la ce te-ai referi, doar o singură părere, cea oficial publicată şi discutată ( există “Moş Crăciun”, restul este totul doar micniună răuvoitoare şi rău intenţionată- este nivelul la care unii ar vrea să fie ţinută marea majoritate) în medii şi atunci când cineva vine şi ne scoate din letargia, miopia aceasta, “WickiLeaks” de exemplu îi şi facem proces de defăimare sau de molestare sexuala. Este ciudat de constatat cum „marile democraţii” ale lumii, în frunte cu cea mai mare vin şi protesteaza atunci când cineva vine şi face uz de unul din drepturile sale constituţionale, libertatea cuvântului, de opinie şi de exprimare prin acea că doar pune la dispoziţia marelui public, transmite mai departe informaţii pe care prin modul în care au fost păstrate şi păzite ce cei ce le-au exprimat numai că nu invita la asta!? Unele voci s-au trezit (poate dintr-un stupefiant somn) spunând ca asta ar fi trădare!? O fi şi asta trădare la fel cum Germania îşi apără actualmente siguranţa internă prin intervenţia ei in Afganistan!? Cum poate trăda un australian USA? Şi deoarece de la o vreme încoace în mod oficial NU se mai fac procese polititce se fac din alea de molestare sexuală, adică din acelea în care este cel mai greu de dovedit vinovăţia / nevinovăţia!? Se face asta actualmente unui domn care a iniţiat reâmprospătarea memoriei oamenilor referitor la faptul ca acolo unde este un avers există todeauna şi un avers, o variantă oficială aceasta este totdeauna însoţită de una confidenţială/neoficială nedestinată ochilor sau urechilor pulice, reversul. Dacă această din urmă variantă a fost, prin modul condamnabil în care se umblă cu ea astfel aproape că servită pe tavă unor pagini Inrernet ca „Wikileaks” ce vină au aceştia. Li se reproşează că ar defăima pe unii şi pe alţii!? Ce este defăimare, publicarea de acte cu adevărat existente în mod dovedit ale celui ce acuză de defăimare sau publicarea de neadevăruri compromiţătoare referitoare la cineva sau ceva?
Îl auz pe cel ce le publică acte accesibile aproape nepăzite în verme ce nu fac nimica celui ce a înlesnit toate astea?! Că dacă NU ar fi existat un al doi-lea “rând” de păreri înregistrate oficial (doar pentru uzul intern - reversul) chiar dacă nu recunoscute nu ar fi existat nimica de publicat.

În lumea politică actuală unica linie ce există de fapt este cea “janusistă” cu diverse forme de manifestare!?

duminică, 15 august 2010

Amendament la . . . constituţie

La care oare? Care din constituţiile lumii este una din cele mai împănate cu amendamente?
Oare nu acea care conferă fiecărui cetăţean dreptul la autoapărare şi la purtarea în acest scop, în public, a unei arme de foc, drept democratic care a fost întărit recent de către un tribunal format din vârfuri ale legislaţiei locale, adevărate "bestii de inteligenţă sclipitoare"!? Şi ce este mai specific contemporan şi reprezentativ pentru această ţară decât cea ce aşi numi "doctrina G.W. Tufă" conform căreia este în regulă să dai o lovitură militară cu caracter "preventiv" împotriva unui, într-un viitor oarecare, posibil, bănuit potenţial atacator al integrităţii naţionale şi de orice fel? În virtutea acestei foarte "sănătoase doctrine" ar cam fi cazul ca numita constituţie să fie îmbogăţită cu un amendament constructiv care să spună că fiecare cetăţean, prin extinderea "doctrinei G.W.Tufă", este întreptăţit să înlăture, făcând apel la arma din dotarea constituţională, orice potenţial/posibil/bănuit viitor atentator la integritatea personală. NU este oare şi acesta un drept democratic care ar trebui, în sfârşit, constituţionalizat?

Câtă veselie ar fi pe străzi şi cam peste tot!?

duminică, 8 august 2010

Păreri

Am avut recent ocazia de a citi un articol despre "mari eşecuri" ale tehnicii actuale, digitale. Între acestea a fost plasată banda magnetică cu diversele ei forme de aplicare în variate domenii!? După citirea acelui articol mă întreb ce ştiu autorii sau autorul despre banda magnetică ca suport de stocare a diverse tipuri de date. La fel cum "foarte informatul" autor vorbeşte despre banda magnetică am putea să luăm în derâdere pe cei care au dezvoltat calea ferată care apare ca un mijloc de transport anacronic în epoca avioanelor şi a rachetelor, la fel pe cei care au dezvoltat "ridicola" maşină cu aburi, tubul electronic (lampa radio). . . La data apariţiei şi lansării pe piaţă a benzii magnetice ce alt mijloc de stocare asemănător şi comparabil sau mai performant a existat? A existat CD-ul, DVD-ul şi alte asemenea medii de stocare date? A fost mare şi de lungă durată succesul CD-ului? Cât va dura "succesul" DVD-urilor sau sunt toate astea deja pe cale de a fi înlocuite (Blue ray??) la mult mai puţin timp de la apariţia lor decât a păţit-o mult criticata în articol bandă magnetică? Îmi pare mie sau tehnica de imprimare pe bandă în cazul aparaturii mobile de gen cameră video este mult mai bună/sigură şi robustă decât cea de inscripţionare în cazul discurilor care sunt mult mai sensibile la şocuri decât banda? Cred că banda magnetică ca element de bază utilizată în diverse forme şi scopuri este încă departe de a fi murit!?

Ce uşor este ca din postura de ignorant semidoct să iei în derâdere lucruri despre care în cel mai fericit caz ştii foarte puţin sau eşti suficient de . . . ca să te laşi plătit să faci asta.
Oare nu a avut, de când lumea, cam totul la început un mai mult sau mai mare şi răsunător succes pentru ca apoi să devină "normalitate banală" pentru ca mai la urmă să dispară în anonimat? Este banda magnetică care ne-a fiurnizat, printre altele, cam tuturor multe clipe plăcute în viaţă, la cam toate vârstele, unica căreia îi merge aşa? Asta merită ea? NU este oare o asemena ţinută doar o mostră de laşitate ignorantă şi poate chiar puţin tendenţioasă?

sâmbătă, 7 august 2010

Opinii. . .

În zilele ce tocmai au trecut o ştire relativ ciudată şi neaşteptată a făcut senzaţie!? Aşa ca din senin doi multimiliardari, Bill Gates şi Warren Buffet au făcut publică o iniţiativă unică, au propus ca oameni ca ei, putred de bogaţi, să doneze jumate din averea lor în scopuri caritabile. La ce a dus această declaraţie? Aşa cum este de aşteptat la reacţii din cele mai diverse. Unii şi-au exprimat admiraţia şi stima pentru această idee şi i-a lăudat mai ales că NU a fost doar un gag publicitar în vreme ce alţii, profesionişti în materie, au găsit de cuviinţă doar să critice. În treacăt fie spus că despre Bill Gates nu s-a putut spune vre-o dată că ar fi un tip care doreşte să fie pe coperţile revistelor de bulevard/scandal, de asta NU poate fi acuzat la fel cum nu poate fi acuzat de asta nici Warren Buffet. Dar aşa cum "este frumos" mereu apar şi oponenţi ai ideii, oricare ar fi fost aceasta. Unii care după ce că NU pot lua parte la acţiune deoarece au ajuns doar la o îndoielnică carieră politică de mâna doua, pot doar face "valuri" în medii aşa cum promotorii acţiunii comentate NU au făcut şi o interpretează în cel mai urâte şi tendenţioase moduri şi pot încerca să tragă ei înşişi foloase din ea!? Că o asemenea acţiune nu rămâne neglijată de medii este doar de aşteptat aşa că . . .
Frumos este doar că unele dintre vocile "opoziţiei" au spus nişte enormităţi care le fac cu adevărat cinste!? Aşa de pildă "verzii" din Germania şi nu numai au venit să spună că o asemenea acţiune este doar publicitară şi de un folos real minim în timp ce o impozare corespunzătoare a averilor ar avea efecte mult mai benifice deoarece banii ar ajunge să servească interesului public, statului şi ar ajuta la echilibrarea finanţelor acestuia. Mă întreb cât de miopi, dezinformaţi, de neştiutori sau poate chiar rău intenţionaţi, ca să nu spun PROŞTI trebuie să fie cei care pun astfel problema? De când există conceptul de stat şi cu deosebire în ultimii ani, indiferent că ne referim aici la reprezentanţi vechi şi cu tradiţie ai lumii libere tradiţionale sau că ne referim la "democraţii tinere" sau la altele încă în dezvoltare toate au dovedit cu maxim succes un singur lucru, că NU ştiu să umble cu bani şi că oricâţi ar avea sau li s-ar pune la dispoziţie NU ştiu ce să facă cu ei, banii sunt făcuţi praf şi statul tot are doar în continuare probleme financiare. Treaba asta o consider a fi cât se poate de normală de vreme ce a face economii la reprezentanţii acestor aparate, state, înseamnă a avea încasări mai mari şi NU a reduce cheltuielile! Se pare că pe ce au la dispozitie mai multi bani problemele lor cresc!?
Acestor state să li se dea banii din iniţiativa comentată? Oare nu ar trebui să fim nebuni să acceptăm aşa ceva? Oare nu este mult mai bine ca banii să fie împărţiţi între diverse organizaţii cu domenii de activitate şi scopuri clar definite şi cunoscute? Exemple ar fi multe, intensificarea şi extinderea cercetării în domeniul medical în general şi pe subdomenii în special, acţiuni sociale diverse care sunt neglijate de stat, . . .

marți, 3 august 2010

Aroganţa ignoranţei ştiinţifice

Titlul, sunt de acord, sună cam ciudat, poate chiar şocant şi plin de contradicţii dar pe undeva tind să cred că unii dintre cei care vor citi rândurile ce urmează îmi vor da dreptate, nu toţi, dar aşa este doar normal, ca părerile să difere. Ce vreau să spun este că aşa cum văd eu lucrurile ar fi corect să recunoaştem şi să ţinem mereu în faţa ochilor noştrii faptul că pe măsură ce aflăm mai multe de fapt mereu aflăm doar unul şi acelaşi lucru, că mai avem extrem de multe de aflat, de învăţat şi că cea ce ştim reprezintă doar o mică fărâmă a cea ce a mai rămas de aflat, de învăţat. Este motivul pentru care acuz savanţii tuturor timpurilor de a fi făcut înainte de toate paradă de ce am numit în titlu, "aroganţa ignoranţei ştiinţifice"!? Atributul de ştiinţific, de savanţi li s-a conferit de către marea masa care ştie mult mai puţin decât "savanţii" indiferent la ce vreme a dezvoltării sociteăţii umane ne referim, masă de care "savanţii" s-au detaşat prin bagajul lor suplimentar dar nu neapărat totdeauna şi în toate priviinţele corect de cunoştinţe de care în mod incontestabil totdeauna au dispus. Atributul de aroganţă le este specific ca urmare a conştientizării statutului de "vârfuri" ce au şi a afişării mai mult sau mai puţin vizibile şi uneori conştiente ba poate chiar obraznice şi voite a acestui statut, de "deosebiţi". Atributul de ignoranţi, chiar dacă NU acceptat sau/şi recunoscut le este conferit chiar în cadrul cercurilor exclusive din care fac parte şi în care activează de către însuşi confraţii lor prin faptul că chiar de la unii dintre ei vine vorba care spune că pe ce aflăm mai multe de fapt aflăm mereu acelaşi lucru, că avem mai mult de aflat decât am aflat până acuma, adică mai mult NU ştim decât ştim ori neştinţa se mai numeşte şi ignoranţă!?
Nu mai spun nimica despre masa de "savanţi" care mereu, cam de când tagma există, elaborează diverse teorii şi învăţăminte pe care le "vând" ca fiind ceva absolut, ultimativ după care nu mai poate fi descoperit nimica nou uitând cu mare plăcere, intenţionat sau poate doar din cauza aroganţei ignorante ştinţifice ce îi stăpâneşte sau ale cărei victime au devenit, că NU există un adervăr absolut la fel cum nu există limite în cunoştere altele decât cele momentane determinate de o serie de factori obiectivi care permanent au o dinamică proprie. Cu prea mare plăcere se uită/neglijează faptul că raportul a ce ştiu faţă de ce mai am de aflat este aproape ZERO!? (ce ştiu / ce mai am de aflat = 0,0000000001, valoare fictivă nefundamentată apreciată). În sprijinul celor spuse anterior mai pot doar reaminti teorii care, cam toate la vremea lor, se pretindeau a fi culmea ştinţei, a adevărului peste care nu mai poate exista nimica. Sunt teorii ca cea care spunea că Pământul este plat, că Pământul este centrul universului, că atomul este cea mai mică particulă de materie, că "mai greu decât aerul" nu poate zbura. . .

Culmea este că cu toate acestea foarte mulţi dintre ei, chiar unii care au făcut această greşeală au adus totuşi o importantă contribuţie la dezvoltarea ştiinţei şi a omenirii.
Nimeni nu este perfect!

duminică, 1 august 2010

Constatări ciudate

Deja de relativ mult timp sunt iar şi iar şocat de nişte declaraţii, în fond mereu aceleaşi în ce priveşte conţinutul, chiar dacă forma de prezentare uneori diferă foarte mult. Mă refer aici la conceptul general afişat de "oamenii de ştiinţă" referitor la conceptul general de "viaţă". Pe de o parte am fost îndoctrinaţi cu idea că universul este infinit ca dimensiuni fizice cât şi ca varietate concomitent cu menţionarea existenţei unui punct iniţial din care a "pornit" totul sub forma unui "big bang", la timpul zero!? Mie aşa ceva îmi pare a fi o "mică contradicţie". Ori cunoaştem un moment şi un punct zero, o dimensiune iniţială zero, ori treburile se întind spaţial şi temporal cu adevărat la infinit!? Care este adevărul? Că în cadrul unui asemenea univers, infinit, a existat un moment la care condiţiile, în continuă modificare, au dus la apariţia şi evoluţiia a cea ce numim azi "viaţă" este admisibil dar NUMAI în contextul general al infinitului adevărat în cadrul căruia toate fenomenele au loc în mod permanent chiar dacă în forme mereu diferite şi cea ce este numit "big bang" este doar un infinit infinit mic al infinitului în care totul are loc.

O altă treabă interesantă am găsit în legătură cu aşa numita "Habitable zone" care defineşte o zonă în jurul unui "soare" în care trebuie să se afle orbita unei planete pentru ca pe această planetă să poată exista viaţă!?





Dar mă întreb eu dacă prin "viaţă" ne este permis să înţelegem în mod exclusiv doar cea ce noi, la nivelul nostru actual de informare, cunoaştem şi admitem a fi "viaţă"!? Oare este chiar exclusă existenţa unor alte forme de activităţi fizico - chimice de mare complexitate şi de sine statătoare care să aibe loc în cadrul unor formaţiuni/structuri complexe închise ce pot exista ca atare independent şi care sunt capabile să se manifeste şi să îşi asigure singure existenţa prelucrând elemente sau combinaţii de elemente preluate în acest scop din mediul în care există şi care sunt capabile să se reproducă? NU este asta oare viaţă?